Statul român încearcă anul acesta să strângă 600 mil. euro din privatizări pe Bursă, fără a avea însă un calendar asumat şi transparent al listărilor. Ce şanse are când Polonia şi Austria vin cu programe concrete de privatizări de miliarde de euro?
Polonia a strâns 8 miliarde de euro din privatizări în trei ani, onorându-şi promisiunile şi planificând din timp vânzarea de active. La Bucureşti, companiile de stat s-au listat doar la bursa zvonurilor în ultimii ani.
Guvernul de la Varşovia a învăţat singur lecţia privatizărilor programând vânzările de active prin strategii multianuale, contacte directe cu investitorii străini şi folosirea diplomaţilor pentru promovarea proiectelor.
România descoperă la presiunea FMI necesitatea privatizărilor, după ce în ultimii ani oficialităţile locale au promis în repetate rânduri privatizarea prin Bursă a companiilor energetice fără a avansa un calendar sau strategie de privatizare. Tot ce se ştie oficial este că pachete de 10% din Petrom şi câte 15% din Transgaz şi Transelectrica ar putea fi vândute la un moment dat pe Bursă în acest an.
Concurenţa pentru banii investitorilor este însă extrem de puternică, având în vedere că Polonia şi-a programat pentru acest an privatizări de
4 mld. euro, iar statul austriac are în plan vânzarea de participaţii de 24 mld. euro pe bursa din Viena în următorii ani.
"Concurăm pentru resurse cu statele din regiune în ceea ce priveşte privatizarea companiilor prin piaţa de capital. Pentru proiectele din 2011, Polonia are un program de privatizări încă din 2008, pe care l-a respectat cu stricteţe. Din ofertele secundare de acţiuni la Petrom, Transgaz şi Transelectrica, statul roman ar putea strânge 600 mil. euro în 2011", a spus Laurenţiu Ciocârlan, director al departamentului Oferte Primare la firma de brokeraj Raiffeisen Capital&Invest.
Listarea unui p
