În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy li se adresează joi seară francezilor prin intermediul televizunii. Un exerciţiu mediatic dificil, pentru că, în paralel, alte imagini îl pun pe şeful statului francez într-o situaţie "defensivă". Probabil că Palatul Elysée nu a prevăzut, într-adevăr, acest lucru, că ziua de 10 februarie, când preşedintele intervine la televizor, urma să fie şi una a manifestaţiilor de stradă.

Şi că pe străzile din cel puţin 15 oraşe franceze se vor afla, îmbrăcaţi în togi negre şi roşii, o bună parte magistraţii Franţei. Magistraţi care consideră că nu au mijloace pentru a-şi duce la bun sfârşit misiunea şi care se consideră jigniţi de unele critici formulate de preşedinte, şi mai ales de perspectiva instituirii unor sancţiuni împotriva lor în caz de grave greşeli profesionale. Pe pancartele magistraţilor se puteau citi astăzi slogane precum "Suntem la capătul răbdării", sau "Justiţia atacată, democraţia în primejdie".

Ca şi cum mişcarea de protest a magistraţilor n-ar fi fost suficientă pentru a-i îngreuna misiunea lui Nicolas Sarkozy din seara aceasta, şi sindicatele din învăţământ au declanşat joi o grevă. Ele protestează faţă de suprimarea, în cursul acestui an, a 16 000 de posturi. Cum să pregătim viitorul ţării când guvernul reduce bugetul destinat educării şi formării profesionale a copiilor noştri, spun sindicatele sprijinite şi de comitete de părinţi.

Putem spune deci că subiectele nu lipsesc pentru discuţia pe care o va avea şeful statului francez peste câteva ore pe platoul canalului de televiziune TF1. El se va afla în faţa a 9 francezi, cinci femei şi patru bărbaţi, aleşi pentru a-i pune întrebări, oameni destinaţi oarecum să reprezinte Franţa "de jos". Printre aceşti 9 cetăţeni se află şi o învăţătoare, vom vedea ce întrebări îi va pune ea lui Nicolas Sarkozy.

Ziarul LE MONDE analiza în ediţia sa