Armata ar putea interveni în caz de haos în Egipt, unde regimul preşedintelui Hosni Mubarak este contestat de o mişcare populară fără precedent, a afirmat miercuri ministrul Afacerilor Externe, Ahmed Abul Gheit. Manifestanţii au continuat să-l sfideze pe preşedintele Mubarak, încercuind Parlamentul şi sediul Guvernului din Cairo, în pofida avertismentelor regimului, care îi acuză că riscă să ducă Egiptul în haos. Între timp, diplomaţia europeană este incapabilă să acţioneze unitar în faţa acestei crize.
Criza din Egipt a scos în evidenţă imperfecţiunile diplomaţiei europene, care e încă departe de a vorbi cu o singură voce. "Avem o Înaltă Reprezentantă a Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, dar statele membre continuă să aibă propria poziţie şi uneori în mod dispersat", a declarat şeful popularilor europeni, francezul Joseph Daul.
Revoltele de pe faţada sudică a Mediteranei reprezintă prima criză internaţională gravă, pe care Europa trebuie să o înfrunte, de la încheierea tratatului de la Lisabona, la sfârşitul lui 2009. Un tratat care şi-a propus să mărească vizibilitatea diplomatică a Uniunii, prin crearea unui serviciu comun de acţiune externă. Bilantul este însă negativ. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton este criticată mai mult ca oricând, fiind considerată neexperimentată. În Parlamentul European se vorbeşte mai ales de o aşa-numită eroare de "casting", deşi guvernele statelor membre îşi ascund tot mai greu nemulţumirea faţă de prestaţia lui Ashton.
Totodată, consideră observatorii, statele membre nu fac nimic pentru a-i uşura munca, multiplicând declaraţiile şi iniţiativele externe, fără consultarea serviciului diplomatic european.
În faţa unei Înalte Reprezentante pentru Politică Externă din ce în ce mai slăbite, fiecare capitală încearcă să-şi facă auzită vocea.
"Concepţia pe care o am despre
