Fundaşul brazilian pune reacţia faţă de tehnician pe seama jocului prost
"Chiar trebuie să vorbesc în româneşte? Nu prea mă descurc". Bonfim ezită încă să comunice în limba română, dar a cedat insistenţelor reporterilor în cele din urmă.
- Bonfi, mai rezişti în cantonament?
- (Rîde)...Uite, eu rîd, sînt fericit, nu sînt apăsat că stau atîtea zile aici. Aşa e firea mea, vreau să am mereu zîmbetul pe buze, să fac glume, poate că şi timpul trece altfel dacă eşti aşa. Apoi, un profesionist trebuie să reziste, să reziste 18-20 de zile departe de casă, asta ne e meseria.
"Nu e bine că ne-am bătut"
- Da, dar am văzut că la amicalul cu Koper aţi sărit la bătaie. Ce s-a întîmplat?
- Nu prea e bine ce am făcut. Nu e bine pentru imaginea noastră, pentru suporteri, însă, pe undeva, e explicabil.
- De ce?
- Pentru că Szekely a suportat numai intrări dure. A fost lovit o dată, n-a zis nimic. A fost lovit a doua oară, n-a zis nimic. Totuşi, nu poţi îndura la nesfîrşit, mai ales că o astfel de intrare te poate accidenta.
- Şi tu ai avut un conflict cu Lăcătuş.
- Da. Eu am fost un pic supărat că nu mi-a ieşit o pasă şi eram nervos. Eram şi obosit, iar antrenorul a vrut să-mi reproşeze ceva şi eu nu l-am băgat în seamă. Nu m-am uitat la el, deşi era lîngă mine. Am greşit, îi cer scuze lui Lăcătuş. Am vorbit între noi, gata, am reglat lucrurile, mergem înainte.
"E tare nasol pe zăpadă şi pe frig"
- Ai vrea să se amîne campionatul?
- Dacă se va decide aşa, atunci ne supunem, deşi ar fi greu încă un cantonament.
- Dar tu ai prefera să se amîne sau să joci chiar dacă e ger în România?
- Hmmm... Nu vreau frig, mie îmi place să fie mai cald, cum e aici, în Antalya. Mie mi-e foarte greu cînd e zăpadă, e tare nasol atunci, da
