Timp de mai bine de şase ani, actualul regim s-a hârjonit prin vămi şi frontiere cu băieţii buni, generatori de sume imense, în euro, la sacoşă. S-au bucurat, au încasat, şi-au reevaluat averea din „vânzări anterioare”. După o perioadă atât de lungă, în care negrişorii mititei numiţi în funcţie au asigurat fluxul uriaş de cash dinspre punctele vamale spre vârfurile puterii, a venit vremea sacrificării lor. Da, mulţi vameşi sunt corupţi. Da, mulţi poliţişti de frontieră sunt corupţi. Şi ei trebuie să răspundă în faţa legii. În campania de reţineri şi arestări de zilele acestea sunt însă două probleme uriaşe: de ce au fost lăsate aceste filiere să funcţioneze atât timp şi în beneficiul cui.
Ştim cu toţii, există de ani buni în România un sistem de tip mafiot. Se plătesc sume enorme, de ordinul sutelor de mii de euro, pentru a obţine funcţii aducătoare de bani negri. Punctele vamale sunt, indiscutabil, cele mai profitabile, din punctul acesta de vedere. Pe lângă mafia numirilor în funcţii pe cifre ameţitoare, pe perioada exercitării funcţiei, personajul numit cotizează. În două locuri cu predilecţie: la şefii ierarhic superiori şi la protectorii politici. Nimeni n-ar putea fi atât de naiv să creadă că oamenii importanţi din vămile şi punctele de trecere a frontierei adunau câteva milioane bune de euro fără să fie protejaţi de cineva. Şi taxaţi implicit pentru asta.
Pe fondul unor elemente reale de corupţie şi al percepţiei majoritare că vameşii sunt nişte şpăgari, actuala putere a declanşat o amplă operaţiune împotriva celor de care s-a folosit atâţia ani. Probabil multă lume va spune: „Bine le face, să-i aresteze pe toţi, şi mie mi-au cerut şpagă când am ieşit din ţară”. Arestările cu elicopterul îmi dau însă (mie) senzaţia că e vorba despre puţină anticorupţie şi foarte multă reglare de conturi între cercurile puterii. Şeful Autorităţii Naţional
