Opera şi biografia eseistului şi esteticianului Gheorghe Achiţei (n. 14 februarie 1931, Bodeşti- Precista, judeţul Neamţ ) suscită, tot mai accentuat, interesul generaţiilor tinere de cercetători, teoreticieni şi istorici ai artei care, la o lectură atentă a cărţilor1 şi contribuţiilor sale, surprind actualitatea şi modernitatea demersurilor exegetice întreprinse de acesta timp de o jumătate de secol.

Elaborarea şi susţinerea unui strălucit doctorat în estetică la Universitatea de Stat „V.M. Lomonosov“ din Moscova, având ca temă – Despre corelaţia dintre ideal şi frumos, lecturile fundamentale, frecventarea şi consultarea, riguroasă, a celor mai bogate şi complete pinacoteci şi muzee din Europa i-au facilitat, cum era şi firesc, drumul spre o catedră de estetică din cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ unde, cu pasiune şi dăruire, a iniţiat, supravegheat şi format un număr însemnat de cronicari, istorici şi critici de artă.

Recursul, permanent şi consecvent, la marile modele ale esteticii, existente în România şi în unele metropole europene şi americane, călătoriile şi stagiile de studii postuniversitare în Italia, unde a lucrat cu celebrul G.C. Argan, Franţa, Germania şi Austria, precum şi o largă deschidere în abordarea unor teme esenţiale ale esteticii moderne şi contemporane i-au creat profesorului şi cărturarului Gheorghe Achiţei un loc distinct în ierarhia valorilor naţionale.

Coordonarea şi supervizarea, în ultimele decenii, a nu mai puţin de şaizeci de doctoranzi, printre care menţionez pe Dan Păcurariu, Doina Isfanoni, Dan Mohanu, Sorin Dumitrescu, Henry Mavrodin, Mircia Dumitrescu şi alţii, demonstrează, fără ezitare, autoritatea ştiinţifică, profesională şi morală a unui veritabil dascăl.

Relaţiile cu unii dintre contemporanii săi, printre care amintim pe Constantin Noica, I.D. Ştefănescu, Liviu Rusu, D.D.