"Bună ziua, am o urgenţă. Mi-am rupt o unghie!", „Trimiteţi salvarea la mine acasă! Bate cineva la uşă", „Am chemat salvarea acum o oră pentru c-am văzut un gândac în baie. De ce n-a venit până acum?!". Acest gen de „urgenţe" pentru care românii au sunat la 112 s-au ridicat, anul trecut, la aproape 74% din totalul apelurilor. Iar situaţia tinde să se agraveze. În ianuarie, proporţia farselor a fost chiar mai mare - 75,35% din totalul de 1,6 milioane apeluri.
Asta, în timp ce autorităţile luptă de ani buni cu fenomentul. Din 2009, autorii au început să fie bombardaţi cu SMS-uri. Rezultatul: numărul apelurilor false a scăzut de la 80% în acel an, la 74% în 2010. „Metoda a dus şi la scăderea numărului de apelanţi cronici cu o treime, din cei identificaţi cu mai mult de cinci apeluri în 24 de ore", spune purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Adrian Fulea.
Iar cazurile excentrice nu lipsesc. În cele nici două luni care au trecut din 2011, un bărbat din judeţul Neamţ a avut timp să sune de 7.000 de ori la 112. Acum Poliţia a plecat pe urmele lui. De la lansarea serviciului 112 în România, în iunie 2004, au fost amendate, cu sume între 500 şi 1.000 lei, 480 astfel de persoane, dintre care 180 numai în Capitală. De altfel, Bucureştiul conduce în topul oraşelor din România cu cel mai mare număr de apeluri false la 112: 1,2 milioane în 2010 sau 54% din total. Se ţine tare şi judeţul Dolj, cu 754.321 de apeluri false, dar şi Iaşiul, cu aproape 700.000. Cu o singură excepţie, toate judeţele ţării au raportat mai multe apeluri false decât reale primite la 112. Suceava a fost, anul trecut, singurul judeţ în care balanţa s-a înclinat spre apelurile reale (217.592), în timp ce apelurile false au atins cifra de 193.060. Cert este că astăzi, 11 februarie, când se împlinesc 20 de ani de la introducerea numărului de urgenţă 112 la nivelul
