Uniunea Social-Liberală a fost lansată la apă. Aşadar, ţinând cont de suportul TV pe care USL îl are la dispoziţie, se anunţă o primavară politică în care bordelurile media vor avea program non-stop.
Însă dincolo de psihotica invocare a unirii forţelor pentru distrugerea "imperialismului" băsescian şi a monstrului care papă baroni locali, în speţă DNA-ul, actul formării Uniunii Social-Liberale reprezintă încă o cărămidă pusă la temelia nefirescului care ameninţă să transforme societatea românească într-o masă compactă şi trepanată de asistaţi sociali.
Să desluşim nefirescul. Fiind insensibil la orice vibraţie de ordin moral, nefirescul poate fi recunoscut după trei semnalmente: 1. se produce fără a depune efort; 2. suportă orice fel de combinaţie; 3. este demagogic. Cu alte cuvinte, şmecheria este cuvântul lui de ordine interioară.
Cum se traduc acestei trei aspecte în cadrul USL?
În primul rând, avem cazul PNL. Împingând invidia până la limita labilităţii sufleteşti, credincios doar ambiţiilor nemăsurate care-i macină mintea, adus până la nebunie de pofta de "statul prezidenţial", bântuit de fantasmele propriilor neputinţe politice şi aruncând la gunoi orice raţiune doctrinară (deci, făcând scrum dintr-un singur foc identitatea şi prestanţa partidului pe care îl conduce), Crin Antonescu serveşte pe tavă, premeditat până la ultimul gest, întreaga istorie simbolică a PNL-ului, depersonalizându-l economic şi castrându-l doctrinar, unuia dintre cele mai rău-famate partide din România, PSD-ul - artizanul primordial al actualei jungle birocratice şi inamicul constant a tot ceea ce reprezintă societatea civilă -, creând o simbioză letală care aruncă în aer orice tentativă de a direcţiona politica românească pe calea unei mentalităţi politice moderne.
În ceea ce priveşte PSD-ul, asistăm la un caz exponenţial de partid
