Un tânăr de 25 de ani îşi marchează pe calendar trei din cele şapte zile ale săptămânii fiindcă nu poate să piardă niciodată spălarea rinichiului prin aparatul de dializă. De peste şase ani marţi, joi şi sâmbătă merge cu chiu cu vai, cu puţinele lui puteri la spital şi venele îi sunt cuplate la ma­şi­năria de curăţare forţată a ri­nichiului şi implicit a organismului fiindcă unicul rinichi al tânărului nu e în stare să-şi facă treaba. Fişa lui me­dicală e umplută de o mulţime de bo­li, te întrebi ce soartă nedreaptă l-a trans­format într-un trist co­lec­ţio­nar de boli.

Şi totuşi Bogdan Pandelas nu e căzut în genunchi, mai speră că va ţine piept bolilor şi că va putea face rost de nişte sponsorizări pentru a merge în străinătate unde i se va pu­tea grefa un alt rinichi. În ţară nu se găseşte un rinichi de schimb pentru Bogdan Pandelas pentru că anti­ge­nele lui nu sunt decât foarte rar com­patibile cu ale unui eventual do­nator de rinichi. Cei din familie nu pot să-i dăruiască vreun rinichi de-al lor din pricina nepotrivirii formulelor de sânge sau din cauza operaţiei pe inimă suferită de tatăl său. Bogdan Pandelas a fost un elev silitor şi dotat, a fost olimpic la matematică în faza pe municipiu, însă la penultima etapă a olimpiadei organismul lui atât de şubred nu mai făcea faţă şi se retrăgea din concurs. Boala gravă de rinichi a lovit cu viclenie, debutul a fost derutant, o roşeaţă în gât, apoi ata­cul unui agresor minuscul streptoco­cul beta, iar tratamentul cu antibiotice n-a câştigat bătălia şi s-a instalat o maladie urâtă de rinichi, glo­me­rulonefrita.

Aşa că de la 19 ani până azi de trei ori pe săptămână dializa, spălarea rinichiului îi e vitală, fără dializă ar muri la vârsta lui de doar 25 de ani. Dar de atâtea conec­tă­ri la aparatura de curăţare a rinichiului, s-a distrus şi sistemul de vase. A sufe­rit un accident vascular, septicemie, d