Osteonecroza oaselor maxilare asociată terapiei cu bifosfonaţi, entitate patologică definită relativ recent, necesită o abordare terapeutică multidisciplinară. Informaţii diagnostice şi terapeutice din perspectiva specialistului de Chirurgie oro-maxilo-facială sunt oferite în articolul semnat de dl prof. dr. Alexandru Bucur şi colaboratorii săi. (...)

Bifosfonaţii au fost introduşi pe scară largă în practica medicală pentru terapia afecţiunilor asociate cu resorbţie osoasă ridicată (boala Paget), a hipercalcemiei din leziunile maligne, a mielomului multiplu sau metas Publicitate tazelor osteolitice secundare tumorilor maligne. De asemenea, sunt recomandaţi în tratamentul osteoporozei. În ultimii ani, în România au fost prescrise numeroase medicamente având ca substanţe active următoarele tipuri de bifosfonaţi: acidul zoledronic (Zometa), pamidronatul (Aredia), alendronatul (Fosamax), risedronatul (Actonel) şi ibandronatul (Boniva). Osteonecroza oaselor maxilare asociată tratamentului cu bifosfonaţi a fost definită ca entitate patologică în 2004, de Ruggiero. În anii următori, numărul raportărilor din literatura de specialitate a crescut în mod spectaculos, epidemiologia, patogeneza şi principiile terapeutice ale afecţiunii suscitând numeroase controverse. Momentul apariţiei osteonecrozei oaselor maxilare este variabil. În Clinica de Chirurgie oro-maxilo-facială din Bucureşti am observat un interval mediu liber de apariţie a simptomatologiei specifice de 30,4 luni de la începerea terapiei cu bifosfonaţi. (...) Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Subtitluri: Etiologie Fiziopatologie Simptomatologie Examene radiologice/imagistice Diagnostic diferenţial Evoluţie Principii de tratament Concluzii

Osteonecroza oaselor maxilare asociată terapiei cu bifosfonaţi, entitate patologică definită relativ recent, necesi