Liderii activiştilor prodemocraţie aflaţi sâmbătă în piaţa Tahrir din Cairo au jurat să rămână pe poziţii şi să apere revoluţia până când Consiliul Superior al Armatei, care conduce în prezent Egiptul preluând prerogativele puterii de la fostul preşedinte Hosni Mubarak, le va accepta agenda reformelor.

Prin două comunicate alcătuite în noaptea de vineri spre sâmbătă, nucleul liderilor protestatarilor a solicitat armatei să ridice starea de urgenţă invocată de preşedintele Hosni Mubarak pentru a reprima manifestaţiile de stradă.

“Comunicatul Poporului numărul 1″ cere dizolvarea cabinetului Mubarak numit la 29 ianuarie şi suspendarea parlamentului ales în nişte alegeri falsificate, la sfârşitul anului trecut.

Liderii protestatarilor doresc ca până la viitoarele alegeri democratice Egiptul să fie condus de un consiliu prezidenţial format din patru civili şi un militar.

Acelaşi comunicat solicită formarea unui guvern de tranziţie care să pregătească alegerile democratice în cel mult 9 luni şi a unei comisii care să lucreze la proiectul unei noi constituţii democratice.

De asemenea, liderii manifestanţilor solicită libertate pentru presă şi sindicate şi formarea de partide politice. Tribunalele militare şi de urgenţă trebuie desfiinţate, se mai precizează în comunicat.

Sarcină dificilă pentru armata egipteană în perioada de tranziţie

Armata egipteană, căreia preşedintele Hosni Mubarak i-a încredinţat conducerea ţării când a demisionat, se confruntă cu sarcina colosală de a restaura stabilitatea şi de a răspunde aspiraţiilor de schimbare democratică ale poporului, comentează AFP.

Transferul puterii către instituţia militară, în cea mai populată ţară din lumea arabă, a fost anunţat vineri, în declaraţia laconică a vicepreşedintelui Omar Suleiman care menţiona demisia lui Mubarak.

Consiliul suprem al Forţelor armate este de