Dinu Patriciu se arata deranjat de social-liberalism. Tigarile de foi, berea cu alcool si muzica buna, savurate de domnul Dinu, nu se impaca prea bine cu mamaliga, tuica de pruna si maneaua socialista.

La o prima vedere, Dinu Patriciu asociaza liberalismul cu burghezia, fiind o ideologie a elitelor, un curent politic special rezervat celor cu spirit antreprenorial si idei de afaceri revolutionare.

Liberalismul pare a fi un privilegiu acordat doar celor care-si demonstreaza calitatile de business si nu trebuie amestecat cu "plevusca" ce nu stie decat sa stea cu mana intinsa catre potentatii zilei.

Cat adevar, cata ignoranta si, mai ales, cat machiavelism trebuie sa ai in posesie ca sa afirmi asa ceva? Este Dinu Patriciu reprezentantul emblematic al mediului de afaceri romanesc?

Sa fie fostul boss de la Rompetrol genul de antreprenor care din nimic a cladit un adevarat imperiu financiar? De ce nu l-a dorit pe Traian Basescu in functia de presedinte, reprezentantul sadea al dreptei romanesti, si cum de i-a dat prin gand sa se foloseasca de o palma peste gura doar pentru a aduce in fruntea tarii un socialist autentic?

Uitandu-ne la activitatea de bussines a omului de afaceri Patriciu, descoperim ca dansul nu este nici pe departe un spirit antreprenorial, un om ale carui idei revolutionare s-au concretizat in miliardele de euro detinute in averea personala.

Socialismul, atat de hulit in aceste momente de Dinu Patriciu, i-a pus in brate rafinaria Petromidia in timpul guvernarii PSD. Guvernul Nastase, un cabinet monocolor de sorginte social-democrata i-a vandut pe un dolar omului de afaceri un mamut care peste ani a ajuns sa se vanda cu miliarde de dolari. Cu mult mai mult decat s-a tranzactionat cea mai mare companie romaneasca, Petrom.

Dinu Patriciu sustinea, acum ceva timp, ca presa scris