Primele veşti depre programul guvernamental Prima Casă dădeau speranţe mari tinerilor care nu aveau în proprietate nici o locuinţă. După doi ani de funcţionare, multe dintre acele persoane renunţă la ideea de a aplica la program din cauza sumei garantate care nu acoperă costul apartamentului dorit. Alţii se opresc imediat ce află care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea creditului sau o dată ce realizează costurile pe care le implică acest program.

Critici la adresa programului

Nici printre investitori Prima Casă nu este privit cu ochi buni. De fapt, imediat ce clientul menţionează că vrea să achiziţioneze locuinţa prin Prima Casă, atitudinea celor mai mulţi dintre agenţii imobiliari se schimbă brusc mai ales dacă preţul cerut depăşeşte plafonul garantat de stat. Scepticismul cu care reprezentanţii domeniului imobiliar privesc programul Prima Casă a fost alimentat pe parcursul celor doi ani de funcţionare, astfel că în prezent spun despre a treia variantă a iniţiativei guvernamentale că poate fi tradusă printr-o listă lungă de modificări, dar nici una în punctele esenţiale. Singurele îmbunătăţiri vin în ajutorul celor care vor să construiască prin asociere, mai ales că băncile sunt deschise la negocierea contractelor.

După Prima Casă 2 care a adus modificări în ceea ce priveşte sumele garantate, toată lumea se aştepta ca şi de data aceasta să se întâmple la fel şi suma să crească măcar cu câteva mii de euro, care să înlesnească achiziţionarea apartamentelor noi. Aşteptările tuturor au fost însă înşelate, iar statul continuă să garanteze aceleaşi sume. Schimbarea a venit în cazul plafonului care este de cinci ori mai mic decât în prima fază a proiectului, desfăşurată în 2009. O sumă mai mare „ar fi făcut ceea ce programul Prima Casă trebuia să facă de la bun început: să relanseze economia. Dar acum, în condiţiile în care clienţii