Elevii de la tara folosesc cornul si laptele oferite de Guvern, adesea de slaba calitate sau stricate, pentru a hrani animalele din gospodarie, cei de la oras se bat sau chiar joaca fotbal cu produsele, iar profesorii sunt frustrati ca, in pofida pregatirii profesionale, au ajuns sa imparta alimente. Aceste constatari se regasesc intr-o analiza privind impactul si eficienta programului "Cornul si laptele", studiu finantat de Guvern si realizat de Fundatia pentru Recuperare, Integrare si Promovare Sociala, la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov. Studiul scoate in evidenta faptul ca produsele sunt consumate intr-o masura mai mare la tara, unde cornul si laptele reprezinta o sursa importanta de hrana pentru familiile elevilor, in special in cazul copiilor de etnie roma care vin la scoala motivati de aceasta gustare. "Am copii care incep cursurile la ora 12, iar cornul si laptele inseamna prima lor masa", "Dupa cum mananca unii, imi dau seama ca nici nu prea au ce manca acasa", "Cei care au si frati mai mici, care nu sunt la scoala, iau laptele ca sa-l duca acasa", au aratat profesorii intervievati. Chiar si in aceste conditii, multi dintre elevi refuza sa manance produsele oferite, din cauza calitatii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievati au spus de altfel ca produsele din programul "Cornul si laptele" au o calitate variind de la "proasta" la "sub orice critica". "Cornul, cand il rupi, se faramiteaza, ori asta nu e normal", "E o coca, nici paine nu se poate numi", "Intr-o zi, am primit laptele gata stricat desi pe cutie termenul era in regula" au aratat mai multi directori de scoala. Cum la tara, insa, a arunca mancarea este considerat a fi un "pacat", elevii care nu mananca gustarea "o duc acasa si o dau la pasari sau la caini", spun profesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci cand laptele este inlocuit cu b