Câţi dintre sărmanii care n-au un acoperiş deasupra capului nu visează ca într-o bună zi să aibă o casă a lor? Şi câţi nu aşteaptă pe cineva care să le întindă o mână de ajutor ca să intre în rândul lumii?

Mulţi dintre bihorenii nevoiaşi au avut noroc, de-a lungul a 15 ani, cu organizaţia Habitat pentru Umanitate, ai cărei voluntari ridică anual case pentru cei rămaşi, din diferite motive, fără adăpost. Acum, un întreg cartier din Beiuş poartă numele fundaţiei, iar zeci şi zeci de familii care au primit ajutor s-au convins că binele există chiar şi într-o lume tot mai egoistă.

Milionar în SUA, misionar în Africa

Istoria Fundaţiei Habitat pentru Umanitate a început în America anilor '70. Un avocat milionar, Millard Fullor, a realizat subit că banii nu aduc fericirea, aşa că şi-a împărţit averea sărmanilor şi s-a mutat în Africa, ca misionar al Bisericii lui Christos. Acolo, văzând casele sărăcăcioase, a mobilizat comunitatea şi a reconstruit un sat întreg, înlocuind locuinţele din balegă cu case modeste, dar din materiale rezistente. Ulterior, şi-a extins ideea la nivel planetar, înfiinţând organizaţia Habitat pentru Umanitate.

În România, proiectul Habitat a pornit în Beiuş, în 1996, cu implicarea lui Adrian Ciorna (foto), absolvent al Politehnicii din Timişoara şi proprietar al unei mici sifonării din oraşul de la poalele Apusenilor. "În 1994, o delegaţie a Habitat pentru Umanitate a venit în România, vizitând Beiuşul şi Aradul. Le-am fost traducător şi aşa am aflat cum funcţionează organizaţia", explică Adrian, acum în vârstă de 44 de ani. Doi ani mai târziu, filiala din Beiuş era inclusă în catalogul internaţional al Habitat şi începea munca propriu-zisă. În scurt timp, ramura înmugurită la Beiuş s-a extins în toată ţara.

VIP-uri la roabă

Primul an pentru Habitat Beiuş a fost dificil, pentru că bihorenii nu prea aveau chef de vol