De la caderea Zidului Berlinului, in 1989, patru momente transformatoare au re-format peisajul global, mutand puterea de decizie la nivel mondial de la un actor la altul - sau altii, cu rezultate surprinzatoare. O data cu caderea Zidului si prabusirea Uniunii Sovietice, doi ani mai tarziu, America s-a autointitulat actor unic si unic responsabil cu politicile mondiale, sesizand oportunitatea expansiunii globale. Insa aceasta ordine mondiala s-a schimbat foarte repede.
Richard Falk, profesor emerit de Drept International la Universitatea Princeton si Raportor special al ONU pentru drepturile omului in Palestina, scrie, pentru Al Jazeera, ca aceste rupturi in ordinea mondiala au avut efecte transformatoare pentru procesul de luare a deciziilor ce afecteaza pe toata lumea.
Prima ruptura a produs un deceniu de globalizare neoliberala, in care puterea statala a fost temporar si partial eclipsata de oligarhii de la Davos, care se intalnesc anual in Forumul Economic Mondial.
Din acest punct de vedere, guvernul SUA era seriful globalizarii predatoare, bine subventionat, in vreme ce agenda politica este stabilita de bancheri si directori din marile corporatii, spune Richard Falk.
Desi nu sunt identificati de toti observatorii astfel, anii '90 au reprezentat prima dovada a cresterii actorilor non-statali si declinul geopoliticii centrate pe stat.
A doua ruptura a intervenit o data cu atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Impactul atacurilor a transferat autoritatea luarii de decizii mari, globale, inpoi la Statele Unite, redevenite principalul cator international.
Aceasta autoritate a introdus noi concepte in geopolitica, precum "razboiul impotriva terorii", "securitate globala". Aceasta a doua ruptura a transformat intreaga lume intr-un potential camp de bataie, cu o varietate de operatiuni milita
