Puternica armată egipteană a ieşit din umbră pentru a conduce ţara pe fondul vidului constituţional lăsat în urmă de retragerea preşedintelui Hosni Mubarak, însă rămân numeroase întrebări cu privire la viitorul său rol politic, comentează AFP duminică, citând analişti.
Mubarak a demisionat vineri după trei decenii de domnie şi a predat puterea consiliului suprem al forţelor armate, un comitet format din circa douăzeci de generali până acum necunoscuţi publicului larg. Acest consiliu guvernează în prezent în afara cadrului constituţional, potrivit experţilor, o situaţie excepţională inedită de la lovitura de stat din 1952 care l-a înlăturat pe rege şi a abolit constituţia monarhică.
“Trecerea frâielor la armată reprezintă concret faptul că legea fundamentală a fost suspendată”, a explicat Rabab al-Mahdi, profesor de ştiinţe politice la Universitatea americană din Cairo.
La douăzeci şi patru de ore după ce a moştenit gestionarea ţării, armata a încercat să îi liniştească pe cetăţeni, promiţând începând de sâmbătă o “tranziţie paşnică” spre “o putere civilă aleasă” şi menţinând actualul guvern în funcţie pentru a se ocupa de afacerile curente. “Nu este un proces clasic. Nu ne putem aştepta să fie urmate nişte etape precise”, a explicat Mahdi.
Consiliul suprem al forţelor armate nu se reuneşte în mod regulat, ci doar în vremuri de criză. Aceasta este cea de-a treia sesiunea a sa după cele organizate în timpul războaielor din 1967 şi 1973, potrivit centrului de cercetare american Stratfor.
“Nu îi cunoaştem, îi descoperim”, a comentat Tewfik Aclimandos, cercetător la Colegiul din Franţa şi specialist în armata egipteană. “Chiar dacă au o misiune comună, pot apărea divergenţe”, a adăugat el, cu referire la colegiul de generali condus de ministrul apărării, mareşalul Mohamed Hussein Tantawi. Însă pe măsură ce armata devine mai vizibilă, vast
