"Adevărul este incontestabil. Răutatea îl poate ataca, ignoranţa îşi poate bate joc de el, dar în cele din urmă, rămâne acel lucru, adevărul", spunea Winston Churchill.

După o perioadă de şoc, derută şi frică, o parte din presa americană revine la calm în ceea ce priveşte WikiLeaks şi Julian Assange, iar influentul site Huffington Post scrie duminică că oamenii spun destul de des că nu le place WikiLeaks deoarece nu îl suportă pe Julian Assange. Dar problema nu este privită şi înţeleasă cum trebuie, scrie site-ul.

Poate că nu toată lumea îl simpatizează pe controversatul australian, însă cei mai mulţi dintre noi, inclusiv autorul, nu l-am cunoscut niciodată. Dar problema nu o reprezintă Assange, părul lui sau dacă are capacitatea de a face sex cu o femeie adormită. Ce este crucial, în schimb, este cantitatea mare de informaţie pe care am aflat-o datorită WikiLeaks. Iată un rezumat bun de la ziarul britanic "The Guardian". Şi acest lucru conţine o mulţime de informaţii. Nu contează cât de mulţi aşa-numiţi experţi spun că "ştiau deja totul". Deoarece, indiferent dacă unii experţi într-adevăr "ştiau totul", oamenii simpli de pe stradă din Egipt, Tunisia şi Algeria "nu au ştiut". Şi ei sunt furioşi. Nu este surprinzător faptul că politica externă a Statelor Unite numeşte revolta tunisiană "prima revoluţie WikiLeaks".

WikiLeaks a fost un catalizator pentru schimbare în Egipt, Tunisia şi în măsură mai mică, în multe alte ţări. Informaţiile de la WikiLeaks vor continua să stârnească proteste din partea activiştilor şi protestarilor din întreaga lume pentru o bună bucată de vreme. Şi trebuie să mulţumim serviciului diplomatic al Statelor Unite, care s-a dovedit a fi un grup de jurnalişti remarcabili, curajului unui soldat şi spiritului antreprenorial al tuturor celor care au lucrat la WikiLeaks, în frunte cu Julian Assange, concluzionează ziarul.

"Ad