După ce a acuzat FMI de implicare în afacerile interne ale Greciei, guvernul de la Atena a mers şi mai departe, iar premierul socialist Georgios Papandreou a decis să susţină la Curtea Internaţională de Justiţie cauza urmaşilor victimelor masacrului nazist din satul Distomo, unde în iunie 1940 au fost ucise 218 persoane. Într-o perioada în care măsurile de austeritate luate de guvern sunt foarte contestate, decizia lui Papandreou este un balon de oxigen pentru popularitatea sa.

Guvernele elene de până acum au păstrat o distanţă faţă de procesul intentat statului german de către urmaşii victimelor, în 1997. Atunci, Curtea Supremă a Greciei a decis sechestrarea activelor companiilor germane din Grecia, însă nici un ministru elen nu a făcut acest lucru. Berlinul a dus cazul în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, susţinând că a plătit pagube de război Greciei, începând din anii '60.

Premierul Papandreou a luat decizia în condiţiile în care Germania este cel mai mare contributor la împrumutul de 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI. "Aceasta are de aface cu istoria. Nu este legat de Germania. Este vorba despre ceva care s-a întâmplat cu 60 de ani în urmă, despre a onora memoria cetăţenilor greci care s-au jertfit pentru ţară", a spus Papandreou pentru "The Observer".

"Nu înţeleg decizia grecilor. Noi ne vom apăra poziţia şi suntem încrezători că ea va avea câştig de cauză în faţa curţii", a spus ministrul german de Externe, Guido Westerwelle.

În iunie 2010, diplomaţia germană a precizat că Germania a achitat 33 de miliarde de mărci, începând din 1960, ca despăgubire de razboi. În acelaşi timp, mai mulţi politicieni germani au sugerat Greciei să vândă Acropolele şi Partenonul pentru a-şi reduce deficitul bugetar, dând glas temerilor tot mai multor conaţionali că Germania ar putea plăti pentru salvarea de la faliment a partenerilor lor mai