Deşi au reuşit după mai bine de două săptămâni de proteste să îl înlăture pe preşedintele Hosni Mubarak, aflat la putere de 30 de ani, egiptenii au în faţă un viitor incert în condiţiile în care nu există nicio figură care să se remarce pe scena politică. O altă problemă este faptul că mai bine de două treimi din populaţia Egiptului este formată din tineri, iar viitorul lider al ţării mai mult ca sigur nu va veni din rândul acestora.

Conducerea ţării va fi asigurată până la alegerile din septembrie de Consiliul Suprem al forţelor armate din Egipt, în frunte cu mareşalul Mohammed Hussein Tantawi. Acesta va menţine actualul guvern, din care fac parte tot oameni ai regimului Mubarak, conform declaraţiilor făcute la televiziunea egipteană de către purtătorul de cuvânt al armatei.

Schimbările politice fundamentale se fac în ani de zile

Analistul politic Cristian Pârvulescu spune că viitorul politic al Egiptului rămâne incert după căderea lui Mubarak, dar precizează că rolul armatei va fi unul critic, schimbările fundamentale şi liberalizarea urmând a avea loc în ani de zile.

"Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în continuare, sunt scenarii referitoare la liberalizare. Procesul de liberalizare depinde de capacitatea armatei de a mulţumi cât mai multe grupuri politice. Cred că armata va profita şi va încerca să dezbine grupările politice din Egipt. Riscurile sunt să vină la putere Frăţia Musulmană", spune Cristian Pârvulescu.

Dezbinarea societăţii egiptene complică tranziţia

Analistul politic român spune că lupta pentru putere se va da între armată şi partidul de guvernământ pe de-o parte, de cealaltă parte aflându-se Frăţia Musulmană. Pentru a avea şanse la guvernare, celelalte grupări trebuie să intre în jocul politic şi să participe la negocieri.

Pârvulescu mai spune că dezbinările profunde ale societăţii egiptene s-au văz