Datoria publică a continuat să crească anul trecut într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la un nou maxim istoric de 194 mld. de lei (46 mld. de euro), iar ponderea în PIB a fost de 38%. Practic, datoria publică a crescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu 1 mld. euro pe lună.

"Ritmul de creştere al datoriei publice este semnificativ. Iar nivelul s-a apropiat de 40% din PIB. Situaţia este agravată de faptul că structura datoriei are o componentă mare pe termen scurt, care este mai volatilă", a comentat analistul Aurelian Dochia.

Poate România să funcţioneze fără să majoreze datoria publică cu 1 mld. euro lunar aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani? "Datoria publică este proiectată să se stabilizeze. Acum nu este deloc mică. Ne apropiem de un maxim tolerabil. Important este să ne gândim pentru ce ne îndatorăm. Dacă creştem datoria pentru finanţarea cheltuielilor curente cu salarii şi pensii, pieţele pot deveni nervoase. Dacă facem autostrăzi, nu este tragedie", consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Finanţele au reuşit să reducă uşor deficitul bugetar anul trecut, însă ritmul rapid de creştere a datoriei publice şi perspectivele slabe privind creşterea economică ramân principalele vulnerabilităţi.

Dumitru a menţionat că România nu mai trebuie să creeze datorie pe baze nesustenabile, pentru plata salariilor şi pensiilor. "Partea proastă din spatele datoriei sunt cheltuielile curente mari. Factura socială s-a mai corectat. Nu suficient de mult, dar am reuşit să stopăm trendul de creştere. De ce trebuie ajustat deficitul bugetar la sub 3% din PIB? Pentru stabilizarea datoriei publice. Dacă nu reuşim, datoria publică explodează".

Necesarul de finanţare este ridicat şi va rămâne ridicat şi în anii următori, nivelul estimat de analişti pentru 2011 fiind de aproxim