Strategia de dezvoltare urbanistică a Bucureştiului este depăşită de 40 de ani. O spune la emisiunea Planeta Verde Mircea Ilie, vice-preşedintele asociaţiei Viitor Plus, organizaţie membră a Platformei pentru Bucureşti. Cazuri precum Hala Matache sunt simptomatice. Zeci de ecologişti s-au adunat în week-end, pentru a protesta faţă de posibila demolare a monumentului, care trebuie să facă loc bulevardului Uranus.
Bulevardul Uranus nu este o soluţie utilă pentru Bucureşti. Cel puţin aşa susţine Mircea Ilie, vice-preşedintele asociaţiei Viitor Plus. El spune că proiectul viitoarei şosele, care va lega nordul de sudul Capitalei este depăşit.
"Planurile pentru acest bulevard apar prima oară în perioada interbelică, fiind apoi resuscitate în anii '70-'80 de administraţia comunistă. Problema e că urbanismul anilor 2010 nu mai e urbanismul începutului sau sfârşitului de secol 20. Tot ce vedem că încearcă autorităţile bucureştene să pună în practică acum este o viziune depăşită de circa 40 de ani în Occident", declară Mircea Ilie.
"În Occident nu se mai taie bulevarde diametrale, nu se mai încurajează traficul auto spre centrul oraşelor, pentru că s-a dovedit a fi falimentar. Orice bulevard mai larg tăiat nu rezolvă traficul, ci atrage trafic mai mult. În oraşele occidentale, Europa occidentală şi mai de curând şi America de nord, tendinţa este de a demola pasajele supraterane, de a restrânge bulevardele în centrul oraşelor şi de a stimula folosirea transportului în comun în centrul oraşelor, coroborat cu şosele de centură şi cu bulevarde inelare, care să permită traficul între zonele oraşului, ceea ce din păcate la noi nu vedem", explică vice-preşedintele Viitor Plus.
De cealaltă parte, Primăria Generală susţine că realizarea Bulevardului Uranus, care va asigura legătura între Piaţa Victoriei şi Piaţa Parlamentului este o lucrare de infrastructu
