Refugiul suprem pentru investitori în perioade grele, aurul a fost declarat investiţia deceniului trecut, preţul acestuia urcând de la 250 de dolari până la 1.400 de dolari iar cantitatea tranzacţionată dublându-se, de la 90-100.000 tone la 170-180.000 tone, potrivit unui comunicat al Admiral Markets.

“De sute de ani oamenii aleargă după aur, adevăratul simbol al bogaţiei, pentru că este limitat şi preţios. Cererea pentru aur creşte din dorinţa de a acumula bogăţie a celor mai puternici investitori şi instituţii financiare. Cea mai mare cantitate de aur este deţinută de Băncile Centrale, sub formă de rezerve. Tot mai multe state, în special China şi Rusia, renunţă la banii de hârtie în favoarea metalului galben. În acelaşi timp, producţia este în scădere, zăcămintele sunt tot mai rare, iar procesul de extracţie din ce în ce mai costisitor”, a declarat Cristian Cochintu, director financiar Admiral Markets.

Potrivit acestuia, puterea de cumpărare a aurului nu doar s-a menţinut, dar a şi crescut în ultimii 40 de ani, de la renunţarea la Standardul de Aur.

Analiştii au mai spus că, de-a lungul istoriei, aurul a reprezentat o formă de protecţie împotriva inflaţiei, deşi sunt şi exemple contradictorii. Preţul său a fost în relaţie cu cantitatea de bani aflată pe Glob. Pe româneşte, cu cât statele lumii aruncă în scena economică mai mulţi bani pentru a stăvili efectele crizei, cu atât mai mult aurul va creşte pentru că oamenii vor să se protejeze de scumpirea preţurilor sau devalorizarea altor bunuri.

“Există diferite metode de a deţine aur: sub formă de lingouri sau monezi, sub formă de acţiuni (ETF) sau certificate, acestea din urmă permiţând instantaneu conversia în cash. Putem afirma că aurul asigură investitorului: un titlu de valoare (absenţa riscului de credit reprezintă o calitate intrisecă), lichiditate (în momente de turbulenţe politic