Scăderea veniturilor îi face pe români să se întoarcă la necesităţile de bază. Ei alocă mai mulţi bani pe mâncare, în defavoarea achiziţiei de haine, a consumului de mărfuri nealimentare, în general.
Tendinţa este confirmată de modul în care INS a anunţat că va calcula inflaţia începând din acest an. Astfel, comparativ cu 2010, preţurile la carne,
lapte, tutun, medicamente, dar şi tarifele la poştă şi telecomunicaţii vor influenţa mai mult modul de calcul al inflaţiei în acest an, în timp ce pâinea, energia termică, îmbrăcămintea şi confecţile vor avea o pondere mai redusă în indicele preţurilor de consum (IPC).
Mărfurile alimentare şi-au majorat ponderea în calculul indicelui preţurilor de consum în acest an de la 37,39% la 37,45%.
Influenţa determinantă au avut-o majorările la subcategoriile "carne, preparate şi conserve din carne", unde ponderea a urcat de la 8,97% la 9,34%, precum şi "lapte şi produse lactate" şi zahărul, unde coeficienţii au avansat de la 5,12% la 5,43%, şi, respectiv, de la 1,56% la 1,61%.
Pe de altă parte, coeficienţii de ponderare pentru ulei, slănină, grăsimi şi băuturi alcoolice au coborât de la 1,76% la 1,36% şi, respectiv, de la 1,31% la 1,23%, semn că românii încep să diminueze consumul de astfel de produse.
Statisticienii au ajuns la concluzia că influenţa energiei electrice, a gazelor şi a încălzirii centrale asupra inflaţiei va fi mai mică în acest an faţă de 2010, după ce coeficientul a fost micşorat de la 9,39% la 9,36%.
În ianuarie, faţă de decembrie, cele mai mari scumpiri au avut loc la cartofi - 6%, legume şi conserve din legume - 5,6%, cărţi, ziare, reviste - 4,84%, fructe şi conserve din fructe - 2,22%, ulei, slănină, grăsimi - 1,33%, fructe proaspete - 2,75% şi energie termică - 3,21%.
Scăderea veniturilor îi face pe români să se întoarcă la necesităţile de bază. Ei alocă