Conform unui profesor universitar de Economie Aplicată spaniol, gruparea teroristă a costat statul spaniol în cei aproape 50 de ani de existenţă circa 11 miliarde de euro. În plus, a provocat pierderi economice indirecte Ţării Bascilor de alte câteva sute de miliarde.
Terorismul ETA a costat statul spaniol în cei aproape 50 de ani de istorie peste 11 miliarde de euro, sumă în care intră daune materiale, indemnizaţii acordate victimelor şi cheltuieli cu securitatea. Este calculul realizat de şeful catedrei de Economie Aplicată a Universităţii Complutense Madrid, Mikel Buesa, în cartea sa: ETA S.A., scrie 20 minutos.
Pe lângă dezastrele materiale şi umane provocate direct de atentate, terorismul ETA a mai generat, conform Buesa, enorme costuri indirecte reflectate în exodul de firme basce, închiderea de afaceri, sau pierderi de investiţii, cum a fost cazul Centralei Nucleare de la Lemoniz.
Ţara Bascilor a realizat un produs intern brut sub potenţialul său, în ultimii 30 de ani
"Terorismul a limitat o creştere a Produsului Intern Brut din Ţara Bascilor sub nivelul său potenţial. Ţara Bascilor a crescut cu 0,8% mai puţin în fiecare an, în ultimii 30 de ani, ceea ce presupune, per total, peste 20 de procente", a subliniat Buesa.
Potrivit fostului preşedinte al Forumului Ermua, economia Euskadi (Ţara Bascilor în limba bască, n.r.) a pierdut din 1975 peste 150 de miliarde de euro, pe lângă pierderile de populaţie, locuri de muncă şi "greutate" în economia spaniolă.
În ETA S.A., editată de editura Planeta, titularul catedrei de Economie a UCM abordează totodată căile de finanţare ale bandei, de la aşa numitul "impozit revoluţionar" la subvenţiile primite de partidele Izquierda Abertzale (stângii naţionaliste basce, n.r.) şi asociaţiile sale.
Citeşte pe adevarul.es câţi bani a "făcut" ETA din şantaje asupra oamenilor de afaceri şi subv
