- Politic - nr. 721 / 14 Februarie, 2011 Pe cei care considera ca Revolutia din 1989 a fost o lovitura de stat, ii rog sa urmareasca revolta populara din Egipt si sa-si raspunda singuri, revolta populara din 89 fiind asemanatoare cu cea actuala, din Egipt. De fapt, orice revolutie reusita este lovitura de stat, dar nu toate loviturile de stat sunt revolutii, cele care pastreaza directia politica si schimba doar garniturile de conducatori raman in istorie ca simple lovituri de palat. Lovitura data de populatia Romaniei, in 89, a dus la o schimbare radicala de directie, schimbare ce nu a putut fi oprita nici de mineriadele succesive, din 1990-1991, adevarate tentative de contrarevolutie. Incercarile de readucere a dictaturii sau macar de intarziere a schimbarilor nu s-au oprit nici dupa adoptarea noii Constitutii, in 1993, mineriada din 1999, la care s-au raliat, pe fata, unele forte politice, a fost prima tentativa de lovitura de stat. Din pacate, nici Constitutia adoptata in 2003, nu a oprit apetitul celor implicati in mineriade, acela de restaurare a autoritarismului, de aceasta data, cu fata umana. Promisiunile electorale mincinoase, furtul si cumpararea de voturi, sau migratia unor alesi (tradarea), prin care se schimba configuratia politica rezultata din alegeri, sunt niste mici lovituri de stat. Instigarea la incalcarea legii, refuzul de punere in aplicare a unor sentinte judecatoresti, blocarea la sertar a numeroase dosare de coruptie (pentru prescriere, sau folosire in momente oportune politic), numirile politice in sectoare unde politica nu are ce cauta, discreditarea institutiilor, toate sunt caracteristici ale micilor lovituri de stat. De asemenea, refuzul numirii prim-ministrului propus de majoritatea formata dupa alegeri, adoptarea unor legi prin frauda la numaratoare, repetarea votului, pana la obtinerea rezultatului dorit, promulgarea unor legi