Dacă este să privim partea bună a lucrurilor, şeful protectiv este cel care îşi ajută membrii echipei, îi încurajează şi îi previne să nu ia decizii care să le afecteze cariera. Însă, la cealaltă extremă, se află faptul că este superprotector şi îi împiedică pe ceilalţi să se dezvolte şi să se formeze prin propriile experienţe, deoarece rezolvă el de multe ori sarcinile membrilor echipei.

Dacă vom acorda atenţie felului în care vorbeşte, tonului vocii, gesturilor, posturii şi expresiilor faciale, putem identifica rapid acest tip de şef în contextul mediului profesional. Atrag atenţia că semnalele corpului care vor fi prezentate mai jos sunt valabile doar în contextul relaţiilor profesionale, astfel încât să nu le extrapolaţi şi la nivelul altor tipuri de relaţii.

Cuvintele folosite

Orice comandă pe care şeful protectiv o dă este strâns legată de cele cinci simţuri. Dacă aveţi în jurul dvs. un astfel de şef, urmăriţi ce fel de cuvinte foloseşte şi veţi observa că nu vor fi folosite ameninţări, atacuri sau expresii care marchează furia. El poate spune unui coleg care s-a înselat: „Nu este grav, se întâmplă oricui!". Îl poate felicita pe unul care s-a descurcat bine în cadrul unui proiect astfel: „Bravo! Ai găsit o soluţie excelentă!". Unui client neliniştit i se adresează astfel: „Nu vă neliniştiţi, aranjez eu lucrurile". Sau îşi oferă serviciile în cadrul echipei: „Pot să vă ajut cu ceva?".

Tonul vocii

Ştiţi cu toţi că atunci când vorbim, vocile noastre comunică mult mai mult decât cuvintele spuse. Aspectele nonverbale ale vocii - ritmul şi tonalitatea vocii, accentul pe care il punem pe anumite cuvinte, pauzele şi tonul cu care vorbim - unui şef protectiv contribuie la procesul de comunicare cu cei din jur. Tonul vocii şefului protectiv este ferm, dar, în acelaşi timp, este protectiv şi calm. Volumul vocii este moderat, alternându-l în f