Preşedintele Hosni Mubarak a demisionat vineri, iar ţara este condusă în prezent de armată

Acum, planează incertitudinea privind maniera în care instituţia militară va gestiona ţara

Amnesty International: "Plecarea unui om nu este sfârşitul. Sistemul represiv pe care egiptenii l-au suportat timp de 30 de ani nu a dispărut"

Situaţia în Egipt ar putea fi descrisă, după demisia lui Mubarak, în felul următor: liberi, sub dictatură militară. Oficial, ţara e condusă, până la alegeri, de Consiliul suprem al armatei. În Egipt, legea marţială este în vigoare din 1981, iar armata are, acum, misiunea extrem de dificilă de a restaura stabilitatea şi de a răspunde aspiraţiilor de schimbare democratică ale poporului.

Transferul puterii către instituţia militară, în cea mai populată ţară din lumea arabă, a fost anunţat, vineri, în declaraţia laconică a vicepreşedintelui Omar Suleiman, care menţiona demisia lui Mubarak. Consiliul suprem al forţelor armate este de acum responsabil cu "gestionarea afacerilor ţării", a declarat Suleiman la televiziune, scrie AFP.

Acest Consiliu este condus de ministrul Apărării, Mohamed Hussein Tantaui, care a apărut în faţa Palatului prezidenţial la Heliopolis, lângă Cairo, pentru a saluta mulţimea.

Vineri dimineaţă, armata a declarat că va fi garantul unor "alegeri libere şi transparente" şi a asigurat că va anula starea de urgenţă menţinută pe tot parcursul preşedinţiei lui Mubarak, imediat ce situaţia va reveni la normal.

Armata a promis o "tranziţie paşnică a puterii"

Armata a promis o "tranziţie paşnică a puterii pentru a se ajunge la o societate democratică liberă, la care aspiră fiii poporului", subliniind "necesitatea revenirii la muncă în instituţiile statului şi întoarcerea la o viaţă normală" şi avertizând "împotriva oricărui afront la adresa securităţii naţionale şi a cetăţeni