Cele mai violente proteste au avut loc la Teheran, unde autorităţile salutaseră "revoluţia egipteană", dar au izbucnit şi în paşnicul Bahrain, continuă în Yemen şi sunt gata să explodeze în Iordania, Libia şi alte state
Renunţarea la putere a lui Hosni Mubarak, după 18 zile în care sute de mii de egipteni i-au cerut plecarea, nu a dus la stingerea mişcărilor de protest în ţări arabe şi alte state musulmane, ci le-a insuflat curaj potenţialilor "revoluţionari". Din Maroc (la Atlantic) până în Golful Persic (Iran), mişcările de protest se înteţesc, provocând victime (la Teheran şi în Bahrain) sau, deocamdată, numai cu apeluri la revoluţie pe Facebook şi Twitter (Libia).
Cele mai "fierbinţi" puncte care ar putea urca în atenţia mass-media mondiale din clipă în clipă ar fi următoarele ţări:
• IRAN. Cel puţin o persoană a murit şi alte câteva au fost rănite, luni, la Teheran, în timpul celei mai ample manifestaţii antiguvernamentale din ultimul an. Cei ieşiţi pe străzi şi-au exprimat solidaritatea cu manifestaţiile din Egipt, care fuseseră salutate şi de regimul de la Teheran. Autorităţile iraniene considerau "legitime" protestele anti-Mubarak şi anticipau retragerea preşedintelui.
În schimb, Teheranul i-a descris pe protestatarii iranieni ca fiind "elemente ale rebeliunii şi ale grupului mercenar terorist Monafeghin, care au deschis focul asupra trecătorilor şi au declanşat confruntări în stradă". Lideri ai Opoziţiei, Mehdi Karrubi şi Mir Hossein Moussavi, au fost arestaţi la domiciliu, iar în Parlament s-a cerut uciderea celor care au stârnit revoltele.
• MAROC. La sfârşitul lunii ianuarie, autorităţile de la Rabat au protestat faţă de dezvăluirile din presa spaniolă conform cărora guvernul marocan retrage trupe din Sahara Occidentală, pentru a preîntâmpina revolte. Altă măsură "preventivă", luată în ultimele zile,
