Anca Miruna Lăzărescu abordează în "Apele tac" tema trecerii frauduloase a frontierei din perioada comunismului, aruncând astfel o privire asupra unui capitol neprelucrat al trecutului recent românesc.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Berlinala şi-a propus anul acesta să prezinte şi câteva filme în format 3D, adică filme tridimensionale, care pot fi urmărite doar cu ochelari speciali. Duminică, în programul principal al festivalului au fost proiectate trei filme în acest format, creând publicului iluzia unei participări mai directe.

Regizorul francez Michel Ocelot de pildă a combinat filmul digital de animaţie cu sistemul tridimensional (în "Les contes de la nuit"). Filmul lui Ocelot este un cald omagiu adus artei cinematografice ca un loc magic, în care iluziile domină pentru o scurtă vreme fantezia spectatorului, prin imagini care au menirea de a-l vrăji.

Şi cei doi mari regizori germani, Wim Wenders şi Werner Herzog au fost prezenţi la Berlinală, cu filme documentare tridimensionale. Wenders, cu un omagiu adus regretatei regizoare Pina Bausch, cea care a revoluţionat teatrul de balet. Herzog în schimb s-a oprit (în "Cave of Forgotten Dreams“ / "Peştera viselor uitate") asupra descoperirilor senzaţionale, într-o peşteră din Franţa, peştera Chauvet, unde în 1994 s-au găsit tablouri murale, cu o vechime de 30 de mii de ani.

Anul acesta, România a fost prezentă doar cu două filme de scurt metraj. Filmul lui Cristi Iftime "15 iulie", cu Lorena Zăbrăuţanu şi Adrian Titieni în rolurile principale tematizează relaţiile dintre membrii unei familii.

Anca Miruna Lăzărescu în schimb abordează unul dintre cele mai întunecate capitole ale comunismului. Trecerile ilegale ale frontierei, care în ultimii ani ai regimului deveniseră singura opţiune pentru cei care nu mai suportau dictatura ceauşistă. Filmul "Apele tac" povesteşte