Viitorul mecanism european de ieşire din criză va putea împrumuta minim cinci sute de miliarde de euro. Iată singura decizie luată luni seara de miniştrii europeni de Finanţe, care se arată divizaţi privind celelalte dosare.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Mecanismul de ieşire din criză, nou născut şi operaţional doar din 2013 va avea o capacitate de împrumut alimentată de statele membre ale zonei euro, de statele ce nu fac parte din aceasta şi de FMI.

Zona euro a anunţat că poate pune la dispoziţia fondului pentru împrumuturi efective cinci sute de miliarde de euro, care pot servi la ieşirea din criză a unor economii fragile.

Mecanismul a fost pus pe picioare în urma crizei din Grecia, de anul trecut. Aceasta s-ar traduce printr-o contribuţie anuală de 50 de cenţi până la un euro a fiecărui contribuabil european.

Miniştrii de Finanţe reuniţi la Bruxelles ar fi trebuit să ia însă o decizie privind un alt instrument de criză şi anume Fondul de Stabilitate Financiară, care şi-ar constitui capacitatea de împrumut din angajamentele de plată ale statelor.

Această capacitate, care ar trebui să se ridice la 440 de miliarde de euro, plus şi aici o contribuţie a FMI, dar în realitate este mai mică.

Miniştrii nu au putut lua o decizie, din cauza divergenţelor de opinie şi vor aştepta pentru aceasta un summit al zonei euro, prevăzut pentru 11 martie.

De la începutul crizei, însă, Banca Central Europeană şi-a pierdut din vizibilitate, întrucât deciziile sunt luate la Bruxelles de la nivel de şef de stat în jos. Soarta băncii este însă acum în atenţia liderilor financiari, întrucât ea îşi va reînnoi conducerea.

Pentru moment, nu se ştie cine îl va înlocui pe preşedintele Jean-Claude Trichet, dar miniştrii de Finanţe l-au recomandat acum pe belgianul Peter Praet, director al Băncii Naţionale şi fost ex