Recrutarea politicienilor si a demnitarilor publici ar trebui sa se bazeze pe virtute, prima sita care separa graul de neghina, inainte de o sentinta judecatoreasca de condamnare.
Virtutea este o chestiune sensibila, implicand o plaja larga de dovezi incriminatorii, de la inregistrarile legale la inceperea urmaririi penale. Fara cateva precizari teoretice simple, vom ramane victimele ideologiilor prezentate vocal la televizor, rezultate din sistematizarea intereselor de grup politic.
Distinctia dintre justitia politica si cea juridica nu este descoperirea mea, ea a fost descrisa de Alexis de Tocqueville in urma cu 176 de ani. In virtutea ei, orice detinator al unei functii publice este raspunzator fata de comunitate, fiind la dispozitia criticii presei si a liderilor de opinie.
In acest prim caz, sanctiunile sunt rapide si usoare, constand in pierderea functiei de stat si afectarea imaginii publice. Spre deosebire de justitia politica, procesul juridic este mult mai indelungat si scrupulos, presupunand si pedepse mai aspre, precum privarea de libertate sau/si pierderea proprietatii dobandite ilicit. In urma unei sentinte de condamnare, politicianul trebuie sa-si dea demisia, iesind definitiv din politica.
PD-L respinge justitia politica
In Romania, manipularea consta in asteptarea sentintei juridice pentru aplicarea unei sanctiuni administrativ-politice elementare, precum suspendarea dintr-o functie publica si din partid. Din cauza proceselor indelungate, politicienii presupun ca opinia publica uita de faptul ca sunt urmariti in justitie. Sugestive sunt cazurile parlamentarilor Adrian Nastase, Dan Pasat si Monica Iacob Ridzi.
Coalizarea politica cu cei urmariti in justitie compromite clasa politica in ansamblul ei. Utilizarea pavezei imunitatii parlamentare in apararea celor urmariti penal discred
