Vineri este ultima zi de concurs. Experţii în mass-media au mari dubii că cei aleşi vor fi şi profesionişti. Ei spun că şi de aceasta dată apartenenţa politică va fi criteriul de selecţie. În cel mai recent dosar figurează, în calitate de bănuit, însuşi preşedintele instituţiei, Gheorghe Gorincioi.

Mandatele a doi membri, Carmelia Albu şi Valeriu Soltan, au expirat înaintea alegerilor anticipate din 28 noiembrie. În cel de-al treilea caz vacanţa funcţiei a intervenit acum un an, după ce Ruslan Pleşca a fost condamnat, la cinci ani închisoare, pentru că a extorcat 60 de mii de euro de la un operator de cablu.

Şi Valeriu Soltan a fost arestat şi cercetat de două ori pentru luare de mită în 2007 şi 2009. În ultimul caz, proprietarul unui post de radio s-a plâns autorităţilor că membru CCA a cerut 12 mii de dolari pentru a-i proteja activitatea.

Ofiţerii i-au găsit banii marcaţi „mită CCCEC" în casa de la Măgdăceşti, raionul Criuleni.

Astfel, în loc să facă ordine pe piaţa audiovizualului, să rezolve problema mass-media în limba rusă, a filmelor piratate, a publicităţii mascate, membri autorităţii de reglementare sunt ocupaţi cu alte activităţi mai puţin ortodoxe, comentează experţii în domediu.

„Cazurile de corupţie ieşite la suprafaţă sunt doar o mică parte, un 5%, din ce se întâmplă cu adevărat în acest domeniu", spune Vlad Ţurcanu, expert media şi fost membru CCA. Ţurcanu admite că în cazul lui Gorincioi s-a urmărit cu totul alte scopuri decât stârpirea corupţiei, dând de înţeles că ar fi vorba de supunerea lui politică.

„Această instituţie are un rol foarte important pentru că majoritatea oamenilor se informează la instituţiile audiovizuale. Ea nu are credibilitatea şi importanţa respectivă pentru că totdeauna membrii ei au fost numiţi pe criterii politice", afirmă Ion Bunduchi, director executiv al Asociaţiei Presei Electron