O proporție mai mare a veniturilor a fost alocată pentru cumpărarea alimentelor și achitarea ratelor, în timp ce banii pentru educație și economii s-au împuținat. Acestea sunt, pe scurt, efectele pe care criza le-a avut în ultimii doi ani asupra bugetelor individuale.

Concret, crica a afectat 85% dintre românii cu vârsta peste 18 ani, procent în creștere față de martie 2010 (77%), conform studiului Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research în luna noiembrie 2010, pe un eșantion de 1.200 de persoane cu vârsta peste 18 ani.

Anul 2010 a adus schimbari și în calcularea bugetului familial lunar. Românii alocau la sfârșitul anului 2010 o mai mare parte din totalul veniturilor pentru mâncare și rate în comparație cu noiembrie 2008, când s-au înregistrat primele semne ale crizei în România. În același timp, proporția de buget alocată către haine și produse de îngrijire personală, obiecte de mobilier sau educație a scăzut. În comparație cu anii trecuți, românii au redus cheltuielile atât la mâncare, cât și la alte categorii de produse sau servicii, precum telecomunicațiile, produsele de îngrijire personală, vacanțe și ieșiri în oraș.

În continuare, cea mai mare parte din totalul veniturilor lunare ale românilor (40%) este destinată produselor alimentare, procent în creștere în comparație cu doi ani în urmă (38%). Dacă în noiembrie 2008, ratele însemnau 5% din veniturile lunare, pe parcursul lui 2010, s-a ajuns la 6 - 8% din buget. De asemenea, la începutul crizei (noiembrie 2008) bugetul pentru educație era de 7,4% din venitul total, iar la sfârșitul anului trecut procentul era de umai 5%. Și banii pe care reușeau să-i pună deoparte s-au redus la 3% la sfârșitul lui 2010 față de 5% la începutul lui 2009.

Patru din zece români erau mult mai îngrijorați în legătura cu situația lor financiară în comparație cu șase luni în