Intr-un moment cand alianta de stanga-dreapta isi ascute armele, cand pe la vama zornaie catusele, iar la obor cresc preturile, era normal sa aiba mare succes vestea schimbarii premierului, chiar daca oficial nu s-a anuntat nimic.

Neoficial, insa, aflam totul pe surse. Sursele stiu exact ce se va intampla si, mai ales, ce nu se va intampla.

Sursele muncesc, dar nici analistii nu dorm

Sursele au avantajul ca nu ascund nimic, nu le scapa nimic si nu trebuie sa dea socoteala nimanui, deoarece pastrarea anonimatului este conditie sine qua non pentru functionarea surselor.

Sursele au stabilit si momentul decisiv cand presedintele va pune la cale noul premier: marti la ora 14. Ulterior, televiziunile au dezmintit ora: va fi 16.

Intrucat, pentru telespectator, nicio stire nu este mai credibila decat aceea la care ti se da data si ora exacta, populatia a ramas cu ochii pironiti la televizor, sa vada pe viu momentul festiv al prabusirii premierului.

Fireste, atunci cand sursele isi fac datoria, apar si analistii politici, ingramadindu-se la Antenele de profil, ca sa-si faca si ei datoria, macar atat, cat sa nu ramana cineva cu impresia ca sursele muncesc, iar analistii dorm.

De altfel, se pare ca analistii nu sunt mai putin creduli decat restul publicului, intrucat niciunul din ei n-a pus la indoiala schimbarea premierului. Dar nici nu s-au pus de acord cu totii in ce priveste numele celui harazit.

Asteptarile sunt mari, dimensiunea politica e mica

Profitand de confuzia generala, bannerele de pe ecrane au pus in circulatie mai multe nume de viitori premieri decat toti primii ministri, cati a avut Romania in ultima jumatate de secol.

O fi stiut presedintele ca noi trepidam de curiozitate ca sa aflam numele viitoruiui sef de guvern? Eu zic ca da. Da, pentru ca,