Socul zilei de ieri nu este acela ca Traian Basescu a vrut sau nu sa schimbe premierul si nu a reusit sau inca mai incearca, ci acela ca a declarat ca vrea sa credibilizeze Guvernul, dupa ce timp de un an si trei luni s-a straduit cat a putut sa il decredibilizeze, transmitand in fiecare zi sentimentul romanilor ca el este in realitate cel care conduce, cu adevarat, Executivul si nu Emil Boc.
Poate ca doar din aceasta perspectiva sa aiba sens afirmatiile presedintelui ca isi doreste un premier independent. Altfel niciun argument rational nu ar putea sa ne convinga ca exista vreun avantaj, de orice fel, pentru presedinte in schimbarea lui Emil Boc din functie. Mai mult decat atat! Pana si interesul national, atat de emotional exhibat de Traian Basescu, pare a fi aparat mai bine de Emil Boc, premierul care a reusit sa stabilizeze si sa salveze Romania de la colpasul total (potrivit declaratiilor si credintelor constant afisate de acelasi presedinte).
Dupa ce aproape intreaga presa a cerut schimbarea lui Emil Boc, folosind acelasi rationament, presedintele acuzand-o in permanenta de atac la stabilitatea si siguranta statului, taman Traian Basescu vine acum si joaca rolul unui jurnalist integru clamand necesitatea unui premier care sa dea credibilitate Guvernului. De-a dreptul anti-basescian, daca nu ar veni tocmai din partea lui Traian Basescu si nu ar fi unul dintre cele mai irationale si mai greu de inteles si explicat gesturi.
Exista mai multe interpretari ale ciocnirii pe care Traian Basescu a avut-o marti cu PD-L. Pe de o parte, teza ca a fost momentul in care presedintele a fost invins si trimis la plimbare de propriul partid. Oamenii care l-ar fi speriat pe Traian Basescu - cu Blaga, Berceanu si Videanu in frunte - ar fi reusit sa il castige de partea lor pana si pe cel mai fidel dintre ostasii armatei presedintelui - Emil Boc.
