Maria Terheşiu a fost şi a rămas o rebelă. Însă nu a înţeles niciodată de ce intenţiile ei de a-i ajuta pe ceilalţi au fost percepute ca acte care trebuie să atragă pedepse.

În timpul liceului a trimis scrisori la mai multe firme, pentru a sponsoriza cumpărarea manualelor de franceză pentru toţi colegii, iniţiativă care aproape i-a adus exmatricularea. Pentru că ea nu ştiuse că o clasă nu are voie să aibă mai mult de 33 de elevi, iar scrisorile ai au dezvăluit acest fapt.

„Până la liceu am făcut multe boacăne care s-au soldat cu mutarea mea de la o şcoală la alta. În liceu m-am ales cu două mustrări serioase şi a fost cât pe ce să fiu dată afară. Am fost mustrată aspru pentru că am ajutat un coleg la o lucrare. Nu am putut concepe niciodată că cineva se poate supăra pentru că încerc să ajut“, povesteşte Maya. Apoi, în liceu a încercat să se abţină să mai facă boacăne, pentru că era monitorizată, dar imediat ce a absolvit, a înfiinţat Asociaţia Adolescenţilor Ambiţioşi „Furnicile Albastre“ care, în trei săptămâni, a ajuns la peste 60 de membri din toate liceele din Zalău. Asociaţia s-a numit iniţial Liteza (Liceul Teoretic Zalău) şi a început să scoată o revistă în care erau publicate cele mai frumoase creaţii ale membrilor.

„Furnicile“ au ajutat comunităţi în criză

Liteza s-a transformat, la cererea membrilor, în „Furnicile Albastre“, asociaţie care a avut, timp de ani de zile, un succes nemaipomenit în rândurile liceenilor. „Am vrut să fac pentru liceul meu ceva ce aş fi vrut să se facă pentru mine, când eram elevă“, spune Maya. Adolescenţii ambiţioşi, sub supravegherea Mayei, s-au implicat foarte mult în comunitate, încercând – şi reuşind – să rezolve numeroase probleme ale comunităţii.

„Încercam, prin discuţii, să-i fac să se cunoască unii pe alţii, dar mai ales să se cunoască pe ei înşişi, să-şi dezvolte abilităţile nativ