Durerile de cap, mâncărimile, sensibilitatea la mirosuri şi dificultăţile de concentrare ar putea semnala o afecţiune modernă. Expunerea zilnică la diverşi stimuli de la locul de muncă se asociază cu manifestări care, în lipsa altor cauze clare, au fost adunate sub denumirea de sindrom al „clădirii bolnave“.

Angajaţii care lucrează în spaţii largi, aglomerate şi insuficient aerisite pot dezvolta o serie de probleme comune unor grupuri mari de persoane. Acestea se manifestă prin următoarele: dureri de cap, ameţeală, iritaţii oculare, nazale şi cutanate, tuse seacă, probleme de concentrare, somnolenţă şi oboseală. Sensibilitatea crescută la mirosuri este o altă posibilă consecinţă a orelor lungi petrecute la birou. Sindromul „clădirii bolnave" este vehiculat din 1970, odată cu folosirea pe scară largă a echipamentelor electrice şi electronice.

Potrivit Agenţiei Americane pentru Protecţia Mediului, afecţiunea este suspectată dacă simptomele apar în intervalul de timp petrecut în clădirea respectivă şi dispar atunci când persoana nu mai este în clădire, precum şi dacă restul colegilor prezintă manifestări similare.

Materialele de construcţie, alergizante

Printre substanţele pe care le „emană" o clădire de birouri se numără formaldehida, un compus organic volatil folosit în diverse materiale, precum lemnul presat, izolaţiile cu spumă poliuretanică sau pungile de hârtie. Ea provoacă iritaţii la nivelul ochilor, gâtului şi nasului, dermatită de contact, dureri de cap şi poate să declanşeze o criză de astm.

Mochetele din clădiri sunt alte surse de compuşi organici volatili, fiind tratate cu numeroase substanţe, începând de la vopsele şi substanţe ignifuge şi până la cleiuri de fixare. Acetonă, toluen şi derivaţi de benzen se pot găsi în mochete, cu potenţial iritant. Şi produsele destinate curăţeniei pot pune probleme. Mai ales dietil ftalatul d