A ajuns la vârsta de 100 de ani cu demnitate. A absolvit Şcoala Normală şi două facultăţi, dar aproape toată viaţa a fost profesor suplinitor şi asta pentru că a refuzat să se înscrie în Partidul Comunist Român.

A fost martor la multe evenimente istorice şi chiar a luat parte la unele dintre acestea. Alexandru Ţundrea a trecut prin toate cu demnitate şi nu şi-a format convingerile în funcţie oportunităţile vremurilor. S-a născut într-o familie de ţărani simpli, care au înţeles rostul învăţăturii şi l-au spijinit să studieze. A absolvit Şcoala Normală din Târgu-Jiu şi a devenit învăţător. „Tatăl a dorit să mă fac învăţător deoarece a constatat că studiile îl ridică pe om. Mi-a plăcut meseria de dascăl. Mulţi dintre dascălii pe care i-am avut erau distinşi, atât la şcoală, cât şi în ceea ce priveşte comportamentul lor. Am avut ce să învăţ de la ei“, spune fostul învăţător. După ce a terminat şcoala normală, a lucrat ca dascăl în mai multe comune din Gorj. În anul 1932 a fost luat în armată, la infanterie. Şi-a dorit să urmeze cariera militară, dar a fost respins pentru că nu avea o înălţime corespunzătoare. A fost repartizat, după eliberarea din armată, ca învăţător într-o comună din zona Haţeg. În anul 1935 s-a înscris la Facultatea de Drept şi a urmat în paralel şi Facultatea de Filosofie. „Am fost profesori renumiţi la vremea respectivă, cum ar fi Traian Pop, la drept, şi Marin Ştefănescu, la filosofie. După ce am terminat cele două facultăţi, am urmat practică pentru a deveni profesor de filosofie. Atunci i-am avut ca elevi pe copiii lui Petru Groza“.

Prizonier în Crimeea

În anul 1938, Alexandru Ţundrea a fost concentrat pe front. A lupta împotriva ruşilor şi a avut gradul de locotenent. Dascălul a fost prizonieri şi a trăit timp de patru ani într-un lagăr. „Am luptat în Crimeea şi am fost decorat cu Coroana României în Grad de Cavaler cu Spadă. În