Cu toate că a vorbit mai târziu decât alţi copii, când avea 5 ani, Gheorghe Pănoiu (zis Gogu) a început să fredoneze cântece populare româneşti.

“Toată familia cânta, mama, tata şi ceilalţi patru fraţi ai mei. Mergeam alături de fraţii mei la hore în sat, la Căminul Cultural, iar la şcoala generală eram cel care animam serbările şcolare” ne spune nea Gogu.

Nu plecam cu oile fără fluieraş

Bătrânul se mândreşte cu faptul că din copilărie şi până la vârsta de 18 ani a fost ciobanul satului. “ Mergeam cu turma de oi pe dealuri şi prin păduri şi cântam cu cobza, cu fluierul ciobănesc şi cu muzicuţa. Mai mult luam fluierul că era mai mic şi îl vâram în traista cu mâncare” aminteşte rapsodul.

Gheorghe Pănoiu a cântat alături de fraţii săi şi în corul bisericii din satul Bălanu, comuna Stăneşti, judeţul Giurgiu, fiind renumiţi pentru talentul pe care îl aveau. Mai târziu, când a trebuit să plece în armată, Gogu nu s-a lăsat de muzică, el fiind cel care dădea tonul cântecelor patriotice. “ Am făcut armata la Orăştie, trei ani de zile nu mi-am văzut familia, pentru că nu ne dădeau voie să venim acasă. Cântecul mi-a alinat dorul de mamă şi de fraţi. Îi mulţumesc în fiecare zi mamei şi lui Dumnezeu că mi-au dat harul de a cânta” spune lăcrimând Gogu.

A participat la zeci de spectacole naţionale şi internaţionale

Gheorghe Pănoiu a făcut parte din Ansamblul de cântece şi dansuri populare “Doina Dunării”, al Centrului Cultural “Ion Vinea” din Giurgiu, unde a obţinut de-a lungul timpului zeci de premii. A fost mesagerul cântecului popular românesc peste hotare. “În vara anului 1972 am fost pentru prima dată afară din ţară. Am participat timp de 12 zile la un turneu în Iugoslavia. Au fost 20 de instrumentişti şi tot atâţia interpreţi, printre care îi amintesc pe Maria Pădure, Doinea Cernea, Alexandru Mica şi eu” şi-a amintit P