Companiile care activează în domeniu au alcătuit un Cod de etică şi un Registru de înregistrare a activităţii

Totuşi, înscrierea este voluntară, iar nivelul informaţiilor pe care le dezvăluie este, de asemenea, voluntar

În lipsa unui cadru legislativ care să reglementeze activitatea de lobby, companiile care activează în domeniu încearcă să se autoreglementeze. Acestea au alcătuit un cod de etică, precum şi un registru al reprezentanţilor grupurilor de interese din România, după modelul Comisiei Europene şi speră ca aceste măsuri să ducă la profesionalizarea activităţii şi la schimbarea percepţiei publice privind lobby-ul.

Reprezentanţii Asociaţiei Registrul Român de Lobby (ARRL), care include opt companii de consultanţă, ce practică şi activităţi de lobby şi advocacy, spun că au făcut acest pas pentru a transparentiza activitatea şi a educa percepţia publică spre a înţelege diferenţa dintre lobby şi trafic de influenţă.

"Este nevoie de transparentizarea activităţii, iar până se va realiza o legiferare, am făcut noi câţiva paşi: Codul de etică şi Registrul Reprezentanţilor Grupurilor de Interese, inspirat după modelul celui folosit de Comisia Europeană", a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Laura Florea, preşedintele ARRL şi managing partner la firma Point Public Affairs.

Pe de altă parte, autoreglementarea prevede înregistrarea voluntară în Registru, iar nivelul informaţiilor pe care le dezvăluie firmele este, de asemenea, voluntar. Mai mult, asta înseamnă că, în cazul în care o firmă nu va respecta Codul de etică, ea nu riscă niciun fel de sancţiuni administrative, ci doar eventualele prejudicii de imagine aduse companiei.

Legiferarea nu combate obligatoriu corupţia

În ceea ce priveşte lipsa legiferării în domeniu, reprezentanţii asociaţiei spun că, deşi nu sunt împotriva reglementării în domeniu,