Totdeauna ai o problema daca iti lipsesc banii, dar, in zilele noastre, problema devine si mai complicata daca esti doldora de bani, dar nu stii ce sa faci cu ei. Cel mai inteligent lucru, fireste, este sa-i investesti intr-o afacere. Dar daca investesti otova, fara sa te pricepi, e ca si cum ai porni sa treci Dunarea fara sa stii sa inoti. Te duci la fund.
Banii la ciorap
Asemenea neinotatori inca mai au predilectia mostenita din batrani sa tina banii la ciorap. Ciorapul li se pare unora mult mai in siguranta decat banca. Ciorapul nu da faliment. Ciorapul nu e pandit de hackeri si nici nu stie cineva cati posezi si, mai ales, de unde i-ai agonisit pe timp de criza.
Avantajele ciorapului sunt, totusi, anihilate de doi factori fatali: jaful si inflatia. Cine pusese 100.000 la ciorap in '89, ca sa-si ia apartament, s-a pomenit dupa denominare ca poate cumpara cu ei vreo 25 de oua - dar numai in cazul cand a preschimbat la timp bancnotele scoase din uz.
Depozitul la banca
La sfarsitul anilor '90 si inceputul deceniului trecut, depozitul la banca era mai sigur si chiar mai inspititor decat o afacere. Bancile duceau lipsa de lichiditati si ofereau dobanzi cu mult peste rata inflatiei.
Depuneai o suma si, dupa numai un an, ridicai aproape dublu, iar inflatia n-a fost niciodata 100%.
Totul era sa-ti alegi banca. Investitorul avid colinda orasul, dibuia banca cea mai generoasa si deversa bancnotele din ciorap la ghiseu.
Daca imi aduc bine aminte, cea mai generoasa banca a fost "Banca Religiilor". Acolo s-au fript multi, iar, dupa falimentul bancii, cu greu au mai pus ceva inapoi in ciorap.
Invatatura e valabila si azi: sunt bune bancile cu dobanzi mari, dar sunt mai sigure cele cu dobanzi potrivite sau mici, care nu alearga dupa clienti.
Astazi, o dobanda potrivita
