Succesiunea de semnături şi ştampile de pe majoritatea documentelor emise de instituţiile statului nu face altceva decat să acopere incompetenţa funcţionarilor din administraţie, sector din care au dispărut peste 100.000 de oameni anul trecut, dar a cărui reformă nu a schimbat nimic.
Un articol publicat ieri de Ziarul Financiar a starnit reacţii în randul foştilor funcţionari, care spun că un document emis de un minister poate avea 14 semnături, nu doar 4, cum a prezentat articolul ZF.
"Ascunderea după ştampilă e o boală veche, care nu există numai în Romania. Cu cat sunt mai multe semnături şi ştampile pe un document, cu atat cei care se ocupă de elaborarea lui sunt mai incompetenţi, pentru că fug de responsabilitate", a spus Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice.
El a mai spus că birocraţia este alimentată de volatilitatea legislativă şi de incompetenţa angajaţilor. Concentrarea excesivă pe redactarea şi semnarea documentelor (de cele mai multe ori, acte privesc aspecte legislative), şi nu pe probleme şi soluţionarea lor, transformă funcţionarii romani în angajaţi care, chiar dacă ar vrea să facă performanţă, nu pot, pentru că sunt îngropaţi de hartii.
"Dacă problema presupune implicaţii pe mai multe Direcţii, cum ar fi bugetul, Codul fiscal sau administraţia fiscală din cadrul Ministerului de Finanţe, atunci numărul celor patru semnături (prezentate de ZF în articolul de ieri - n. red.) trebuie să fie înmulţit cu 3, la care să se adauge alte una-două semnături ale secretarilor de stat (ceea ce înseamnă 14 semnături - n.red.)", a spus Dragoş Doroş, partener în cadrul casei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen tax advisory services, care a lucrat pană în 2010 ca director general al departamentului de legislaţie impozite directe din Ministerul Finanţelor.
Vezi pagina 2
Succesiunea de semnături ş