Dispraxia afectează aproximativ 10% dintre copii, informează Le Figaro, în ediţia de joi. Nu există niciun tratament pentru a trata această boală, iar părinţii nu pot apela decât la terapii complementare pentru a ameliora efectele maladiei.

O echipă de cercetători francezi, condusă de Dr. Ghislaine Dehaene, a demarat recent un proiect ambiţios cu scopul de a identifica mecanismele implicate în dispraxie, boală caracterizată prin tulburări de limbaj, de percepţie, de gândire şi de atenţie în rândul copiiilor cu vârste cuprinse între 5-11 ani. Fundaţia pentru Cercetare Medicală din Franţa e încrezătoare în rezultatele cercetării şi a alocat un buget de 240.000 de euro demarării acestei iniţiative.

În ţara noastră nu există niciun centru de tratament pentru copii dispraxici

În România, copiii dispraxici sunt cel mai adesea catalogaţi ca ,,neîndemânatici" sau ,,stângaci" şi afecţiunile lor sunt trecute cu vederea. Diagnosticaţi târziu, unii dintre ei ajung în faţa unui psihiatru, care poate oferi o expertiză şi un tratament medicamentos pentru ţinerea sub control a bolii. În ţara noastră, nu există niciun centru pentru tratamentul dispraxiei. În Franţa, o cercetătoare în ştiinţe cognitive a ales să aducă în atenţia opiniei publice acum doi ani cazul unei paciente dispraxice, iar iniţiativa femeii de ştiinţă a devenit în timp una dintre cele mai apreciate asociaţii europene. "Le Cartable Fantastique" (,,Ghiozdanul Fantastic") vine în sprijinul copiilor dispraxici, dar şi a părinţilor. Cei interesaţi pot accesa site-ul asociaţiei, cartablefantastique.fr, unde pot solicita consultanţă gratuită în integrarea unui copil dispraxic în mediul şcolar şi societate.

Dispraxia este o dificultate specifică în procesul de învăţare care afectează abilitatea creierului de a planifica succesiunea mişcării. Ea afectează copiii preşco