După ce a fost condamnată să plătească despăgubiri de zeci de milioane euro, România are la dispoziţie 14 luni pentru a-şi schimba legislaţia retrocedări. Ministrul justiţiei anunţă un pachet de măsuri în următoarele două-trei luni.
Modul în care România a încercat până acum să rezolve problema restituirii proprietăţilor naţionalizate sau a despăgubirii foştilor proprietari fost un eşec şi a afectat imaginea României, spune Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. „Principiul aplicat, fără nuanţe, de restituire în natură şi nu în echivalent bănesc, eventual pe o limitare a despăgubirilor, a fost, după parerea mea, o eroare", a spus Predoiu la o conferinţă internaţională privind restituirea proprietăţilor.
După ce România a fost somată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să rezolve problema proprietăţilor revendicate, o comisie la care participă reprezentanţi ai mai multor ministere urmează să prezinte în următoarele două-trei luni un pachet de măsuri care să ducă la aplicarea concluziilor din documentul CEDO în legislaţia românească, a precizat ministrul. România mai are la dispoziţie 14 luni pentru a-şi modifica legislaţia.
„O problemă spinoasă"
„E nevoie de un cadru clar şi previzibil, pentru că în această problemă au existat numeroase abordări care s-au bătut cap în cap şi e destul de greu să tai acum nodul gordian", spune Diana Hătneanu, director executiv la APADOR-CH. Preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, Livia Stanciu, spune, şi ea, că lipsa de stabilitate şi coerenţă a cadrului legislativ a dus la o practică judiciară neunitară, astfel că multe cazuri au ajuns la Înalta Curte şi apoi la CEDO.
Măsurile trebuie să ducă în primul rând la despăgubirea celor cărora li s-a recunoscut dreptul de proprietate, dar nu au primit
niciun fel de compensaţie. „E o problemă spinoasă, mai ales în contextul