Este fericit să afirme că şi-a împlinit visul din copilărie: să devină arheolog. „ Încă din copilărie am fost atras de vestigii şi de lucruri vechi, de căutarea şi de descoperirea lor”, spune cercetătorul.

Spune că dragostea pentru arheologie i-a fost influenţată şi de colaborarea, încă din liceu, cu profesorul Nicolae Gudea şi de cercetările acestuia legate de Limesul meseşan al Daciei Porolissensis, la Buciumi şi la Porolissum. „Foarte mult am fost influenţat şi de regretaţii Eugen Chirilă, Vasile Lucăcel (arheologul care a dat numele Muzeului din Zalău) şi Alexandru Matei. Probabil felul în care am colaborat cu aceşti oameni, fiind mereu susţinut şi sprijinit de ei, a făcut să-mi pot realiza visul din copilărie. Şi, bineînţeles, rezultatele unor cercetări şi speranţa că vei găsi ceva într-un anumit loc stimulează interesul şi perseverenţa în a reuşi în final să descoperi relicve. Este o meserie pasionantă”, povesteşte arheologul.

A fost prefectul judeţului

Dumitru Tamba este specialist în populaţia daco-romană din Epoca Romană. A condus destinele Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău timp de mulţi ani. În anii 1990, pe vremea când erau ţărăniştii la putere, Dumitru Gheorghe Tamba a fost prefectul judeţului Sălaj. Acum, spune că deşi nu a fost în tinereţe pasionat de literatura poliţistă, îşi dă seama că meseria de arheolog şi cea de detectiv au multe elemente comune: acelea de a încerca să realizezi o imagine cât mai completă a unei situaţii, în cazul arheologilor a unei situaţii din timpuri demult apuse. „Sunt convins că şi bogăţia de vestigii arheologice a judeţului Sălaj cu care am intrat în contact încă din copilărie mi-a stimulat interesul”, arată Dumitru Tamba.

Fragment de ceramică din epoca paleocreştină

Spune că arheologii nu sunt dominaţi de dorinţa de a descoperi senzaţionalul. Însă, în funcţie de