E un studiu (dintre alea multe) care spune că elevii din țările asiatice și mai ales din China se situează pe primele locuri la testele internaționale de tip PISA, în timp ce elevii din țările occidentale, să zicem că sunt mai… leneși.

Adevărul e că între genul lor de educație și al nostru este o mare diferență pentru că: Părinții chinezi se simt vinovați pentru notele copiilor lor și de obicei iau și măsuri pentru a îndrepta situația (nu e specificat ce fel de măsuri); performanțele mediocre nu sunt acceptate, de exemplu n-ai să păcălești vreun părinte chinez că nota 7 sau 8 este o notă bună. Apoi, nu există n-am putut ci n-am vrut, n-am avut timp să…pentru că…(și aici parcă văd o mamă chinezoaică ridicând din spânceană a război – de ce puiule?!). Pentru a evita însă acest gen de situații elevii chinezi nu sunt implicați decât într-un număr limitat de activități (probabil alese de către părinți și alea).

În China nu participi la un concurs de dragul de a participa. Ori ești pregătit și bun în domeniul în care te-ai înscris ori stai acasă. Apoi, nimeni nu te întreabă, ca elev, dacă ai sau nu chef să înveți o anumită materie pentru că se consideră că oricum un elev devine mai bun pe măsură ce repetă mai mult.

Nu există nici problema TV-ului sau calculatorului care ar putea să-i distragă pentru că de acest aspect se ocupă și Partidul Comunist și faptul că din cauza atâtor lecții nu prea mai au timp să se lase influențați de civilizația occidentală. (remember the time?)

În Romania, un elev petrece la școală 4-6 ore pe zi. În China, școala începe la 7:30 și se termină la 17.00, elevii merg la școală și sâmbăta. (revin, remember the time?)

Problema intervine atunci când elevii supradeștepți chinezi sunt puși de exemplu în fața unor subiecte care cer imaginație și creativitate pentru că atunci sunt pierduți. Un studiu recent realizat în 21