Despre război Războiul a fost definit ca „lupta armată între două sau mai multe state ori grupări“. În sens figurat, el înseamnă neînţelegere, ceartă, vrajbă, duşmănie (V. Breban, Mic dicţionar al limbii române, 1997). Războiul se poartă întotdeauna între două părţi, opuse. Acestea pot fi state sau, la scară mai mică, instituţii, grupări sociale sau profesionale şi chiar indivizi. În numeroase cazuri, cauzele declanşării războaielor sunt de ordin economic, izvorul este dorinţa de dominaţie, de înrobire, iar mijloacele ideologice sau diplomatice nu reuşesc atingerea scopului. (...)

Despre război Războiul a fost definit ca „lupta armată între două sau mai multe state ori grupări“. În sens figurat, el înseamnă neînţelegere, ceartă, vrajbă, duşmănie (V. Breban, Mic dicţionar al limbii române, 1997). Războiul se poartă întotdeauna între două părţi, opuse. Acestea pot fi state sau, la scară mai mică, instituţii, grupări sociale sau profesionale şi chiar indivizi. În numeroase cazuri, cauzele declanşării războaielor sunt de ordin economic, izvorul este dorinţa de dominaţie, de înrobire, iar mijloacele ideologice sau diplomatice nu reuşesc atingerea scopului. Au fost descrise numeroase tipuri de război. În principiu, toate se încadrează în două categorii principale, în funcţie de scop: război drept, de apărare sau de eliberare, şi război nedrept, anexionist, de subjugare, cu scop de frânare a dezvoltării. Declanşarea unui război aparţine, de obicei, părţii dominante, care este şi agresor şi are o bază Publicitate economică mai bună, care-i permite să risipească avuţia poporului. Acest lucru este explicabil, întrucât orice război implică nişte costuri, care au adesea valori importante. De cele mai multe ori, un război este declanşat de un om sau de un grup restrâns din preajma acestuia, dominaţi de spirit războinic şi deţinători ai unor po