* a fost una dintre concluziile alocuţiunii susţinute de profesorul Nicolae Creţu, la Conferinţa Analelor Brăilei
La împlinirea a 25 de ani de la moartea celui care a pus bazele fenomenului "Analele Brăilei", inginerul Gh. T. Marinescu, au fost reluate conferinţele tradiţionale ale acestei reviste, a explicat directorul Muzeului, dr. Ionel Cândea motivul reluării conferinţelor Analelor Brăilei. În perioada 1929 - 1940, au conferenţiat la Brăila, între alţii, Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Nae Ionescu, Perpessicius, George Vâlsan, Mihail Manoilescu.
Acum, seria "Literatură", ciclul "Literatura română între tradiţie şi modernitate" l-a avut ca invitat pe prof. univ. dr. Nicolae Creţu de la Facultatea de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, a cărui alocuţiune s-a numit "Tradiţie deschisă, modernitate substanţială". Teza sa a pornit de la clişeul că modernitatea ar pune sub semnul întrebării tradiţia şi a susţinut ideea că, de fapt, modernitatea şi tradiţia se completează şi susţin una pe cealaltă. "Eu cred că tradiţia adevărată este cea deschisă inteligent, selectiv, care nu înghite orice, nu încearcă să-şi asume ceea ce poate e potrivit în altă arie culturală. (...) O tradiţie deschisă presupune spirit critic. De cealaltă parte, modernitatea, poate fi autentică, substanţială, dar acest lucru se vede doar în timp pentru că modernitatea substanţială este singura integrată ulterior tradiţiei", a spus profesorul Nicolae Creţu. Pentru a argumenta această ideea a dus dezbaterea spre opere concrete ale unor personalităţi ale literaturii şi culturii: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu Ştefan Bănulescu, Lucian Blaga, Brâncuşi, dovedind că în realitate graniţa dintre modernitate şi tradiţie nu e rigidă. Profesorul Creţu a amintit şi de ideea lui T. S. Elliot menţionată în eseul "Tradiţie şi talent personal", că orice mare
