Chiar daca sensul termenului "complex provincial" pare a fi pe intelesul tuturor, cred ca nu poti spune cu adevarat ce consecinte poate avea, pana nu te-ai confruntat in mod direct cu acest - hai sa-l numim - fenomen.
Imi amintesc ca proaspat recrut fiind, la intrebarea unui sergent "de unde esti tu mai soldat?", m-am trezit ca raspund suav: "din Bucuresti!". Habar nu aveam ce consecinte poate avea raspunsul meu sincer. Asa am aflat ca sunt "un smecher de Bucuresti" si tot asa am aflat ca voi face plantoane mai ales la ore neconvenabile, in timpul in care cei care nu erau "smecheri de Bucuresti" puteau dormi linistiti.
Daca aceste frustrari ale celor care nu s-au nascut in capitala tarii s-ar rezuma doar la intamplarile din timpul stagiului militar, atunci n-ar fi o problema. Din pacate, cu acest fenomen te poti intalni in alte ocazii si cu alte consecinte.
Am cunoscut de exemplu o persoana, nascuta undeva intr-un orasel de provincie, dar stabilita de ani buni in Bucuresti, care, la orice intamplare nefericita din Capitala, tine sa sublinieze ca asa ceva doar in Bucuresti este posibil. Gropile bucurestene din asfalt sunt mai mari, iar baltile desigur parca mai umede decat in oraselul sau natal.
Complexele provinciale, daca ar fi sa extindem putin discutia, nu sunt altceva decat complexele celui mic, in fata celui mare. Relatia "mic-mare" in alte aspecte decat cele analizate de Freud se poate observa si in circulatia de pe strazile oraselor din Romania. Sfidand nu atat mult clamata criza, cat mai ales bunul simt, cei cu "masini mari" dovedesc ca au obrazul la fel de gros precum tabla masinii pe care o conduc, atunci cand sfideaza toate regulile de circulatie si... in orice caz masinile mai mici, "complexate" la randul lor...
Ce-are-a face catedrala?
Oare constructia Catedralei Mantuirii Neamului nu
